miercuri, 24 februarie 2010

Raman fan Cretu

Aseara am fost la TV Bistrita, intr-o emisiune despre buget cu primarul Cretu. Imi mentin parerea buna pe care o am despre el si o sa argumentez de ce.
Mi se pare ca e cel mai bun primar care l-a avut Bistrita vreodata. E foarte vizibil ca face ceva, chiar daca asta nu e pe placul bistritenilor. Probabil va plati electoral acest lucru. Facand prea multe, intervenind prea mult in viata bistritenilor, schimbandu-le sensurile pe care au mers toata viata si stergand trecerile de pietoni pe care au trecut de cand erau copii, si-a atras multa antipatie. Paradoxal, totusi! Daca primarul nu face nimic, nu e bine, daca face prea multe, iar nu e bine! Eu nu mai caut demult sa gasesc logica si normalul in anumite chestiuni. Asta e, o iau ca atare!
M-am bucurat cand am vazut ordinea de zi pentru sedinta de CL de saptamana aceasta. Se va discuta despre promovarea Cetatii Medievale Bistrita. Ma bucur ca primarul Bistritei a luat in serios chestiunea cu turismul ca sursa de venituri si m-as bucura daca ar gasi si sustinerea consilierilor.
Aud ca si Consiliul Judetean a ciulit urechile la problema turismului si a promovarii judetului si daca si de acolo va incepe sa se faca ceva pe aceasta tema cred ca as putea sa-mi traiesc visul si sa vad Bistrita-Nasaud destinatie turistica.
Io am niste planuri mari in sensul asta, da nu vi le spui inca!
Is secretoasa si superstitioasa. Daca spun, cica nu se implineste visul! Asa ca aveti rabdare si va promit doar cel mai mare proiect de promovare turistica din Transilvania. Si promit ca o sa aduc si turisti!

Bancile, camatari cu acte-n regula

Cand zicea Badea chestia asta, ca bancile-s camatari cu acte, n-am prea inteles ce vrea sa spuna, ba am zis ca exagereaza.
Acuma m-am convins. Asa e, bancile sunt camatari cu acte-n regula. Sunt in stare sa speculeze orice slabiciune a clientului pentru a-l lasa fara casa.
Primul caz mi l-a povestit cineva saptamana trecuta. Au facut la BCR un credit ipotecar, iar anul trecut unul dintre soti a ramas fara slujba. Au intarziat cu plata ratelor sau au platit mai putin din rata. De o luna le-a venit o hartie de la o firma care a preluat creditul lor de la BCR, care le-a pus in vedere sa semneze un act aditional prin care se obligau sa plateasca 11 luni o rata mai mare decat cea avuta la BCR, iar in a 12-a luna sa RESTITUIE creditul. Oamenii au 2 copii, unul dintre parinti nu mai are loc de munca si i se termina si somajul si sunt diserati.
Al doilea caz l-am auzit aseara, m-a sunat o cunostinta seara tarziu, cu un caz similar. A luat un credit de 30.000 de euro tot de la BCR si a girat cu un aparatament. Nu a platit anul trecut cateva rate sau, la fel, le-a platit cu inatrziere sau partial, si acum i-a venit de la aceeasi firma care cumpara creante de la BCR sa semneze un act prin care se obliga ca intr-un an de zile sa restituie integral banii, daca nu ii vor lua apartamentul. Persoana care mi-a relatat acest ultim caz spunea ca in aceasta situatie sunt mai multe persoane, aproape ca formeaza un club, in situatii similare, toti vai si amar de capul lor, dar obligati sa restituie imprumuturile luate intr-un an. Problema e ca nu au de unde. N-au avut bani sa-si plateasca ratele, daramite sa restituie creditul.
Parerea mea:
1. Clientii. Multi romani au gresit ca din lacomie au luat credite sa-si varuiasca apartamentele sau sa-si ia masina. Creditele le-au girat cu casele. Vina lor. Platesc cu pretul casei un moft, am putea spune. Ce i-as sfatui eu, sa consulte un avocat inainte de a semna acele acte de la firma care a preluat creanta lor.
2. Bancile. Au dat cu prea mare usurinta credite de consum si acum, parca prea usor se descotoresc de cele neperformante, actionand fara mila si lasandu-i pe cei care le-au facut profituri uriase pe drumuri. Nu au incercat sa gaseasca o solutie, sa-i pasuiasaca cateva luni, sa-i ajute cumva. Nu. Au judecat ca niste camatari, cu sange rece, si, cand omul n-a mai avut banii, ei si-au recuperat creditul de la o firma care a cumparat creanta. Banca stie clar ca oamenii vor ramane in maxim 1 an fara case.
3. Sper ca aceste cazuri sa le dea de gandit si altora care au crezut ca e usor sa-ti vopsesti casa pe banii bancii sau sa-ti iei masina de fite doar ca sa-i faci in ciuda vecinului.

Eu am trecut fluierand peste criza asta, tocmai pentru ca nu am avut credite mari si n-am facut investitii din credite. Am preferat sa strang bani si sa negociez un pret mai bun cu banii jos. Si sa dorm linistita seara...
In plus, tata are o regula de aur de la care n-avem voie sa ne abatem: niciodata casa in care stai nu se gireaza. De foame n-om muri, dar macar sa avem asigurat un acoperis deasupra capului.